Patru motive pentru anularea amenzilor și a altor sancțiuni contravenționale

I. Context

Antreprenorii, mai ales cei aflați la început de drum, își pun constant probleme de tipul „ce autorizație sau aviz îmi trebuie pentru activitatea X” sau „este legal să fac lucrul acesta în maniera aceasta?” Dacă ne uităm pe grupurile dedicate antreprenorilor pe diversele rețele de socializare vom găsi numeroase postări pe teme juridice formulate în această manieră și pe bună dreptate. Mă refer în special la cazul antreprenorilor aflați la început de drum, care nu au un cash-flow constant. Pentru aceștia, o amendă sau o sancțiune pentru lipsa acestor autorizații sau avize pot avea efecte devastatoare asupra afacerii.

Vestea bună în scenariul acesta este că, în principiu, regulile aplicabile în cazul constatării și sancționării oricărei fapte contravenționale (fie că este aplicată de ITM, ANPC, MAI, primărie etc.) sunt aceleași și sunt trasate de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Excepțiile le voi sublinia acolo unde va fi cazul.

Astfel, mai departe propun să analizăm care sunt principiile care guvernează materia constatării și sancționării contravenționale și care sunt cele mai frecvente motive pentru anularea sau schimbarea unei sancțiuni contravenționale care pot fi invocate în fața instanțelor de judecată.

II. Cadrul general trasat de OG nr. 2/2001

Legislația specială (care poate fi o lege, ordonanță sau hotărâre de guvern, sau chiar hotărâri de consiliu local, în continuare „lege sau legislație specială”) în care sunt stabilite amenzi pentru încălcarea diferitelor dispoziții se completează cu OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Asta înseamnă că legile speciale, de principiu, stabilesc, pe de o parte, faptele contravenționale, în sensul că se va descrie în amănunt în ce circumstanțe se vor săvârși, cum și orice asemenea detalii concrete, acele acțiuni sau omisiuni ca să atragă o sancțiune contravențională, iar pe de altă parte, aceste legi vor stabili și care va fi întinderea unei amenzi contravenționale (de regulă se impune o limită minimă și una maximă).

În plus aceste legi speciale mai indică și cine sunt agenții constatatori. De exemplu, potrivit OG 21/1992, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către reprezentanții împuterniciți ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

Însă când vorbim despre legalitatea stabilirii amenzii contravenționale, despre respectarea regulilor privind întocmirea procesului-verbal de contravenție, prescripția aplicării amenzii și așa mai departe, trebuie să ne referim la OG nr. 2/2001.

Acum că știm care este cadrul general de reglementare, cele 4 motive principale pentru anularea sau modificarea procesului-verbal contravențional sunt:

1. Cine poate întocmi un proces-verbal

În primul rând, ne uităm la persoanele care au dreptul să încheie aceste procese-verbale contravenționale, adică cine poate fi agent constatator. Astfel, în afară de agenții constatatori prevăzuți de OG 2/2001 (de exemplu: primarii, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul MAI, special abilitaţi etc.) trebuie să fim atenți și la legea specială în materie și să corelăm calitatea celui care întocmește procesul-verbal cu cea din lege.

Întocmirea procesului-verbal contravențional de către altă persoană în afară de cea prevăzută de lege atrage nulitatea procesului-verbal și, implicit, a sancțiunii aplicate.

2. Cum se întocmește procesul-verbal

Conform OG nr. 2/2001, procesul-verbal contravențional va cuprinde în mod obligatoriu următoarele:

• data şi locul unde este încheiat;
• numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator;
• numele, prenumele, domiciliul şi codul numeric personal ale contravenientului;
• descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;
• indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia; indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie;
• posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ;
• termenul de exercitare a căii de atac şi instanţa la care se depune plângerea.

NB: OG nr. 2/2001 prevede că lipsa următoarelor elemente din cuprinsul procesului-verbal contravențional este sancționată cu nulitatea acestuia:

• numele şi prenumele agentului constatator; datele de identificare ale contravenientului (numele şi prenumele contravenientului, codul numeric personal pentru persoanele care au atribuit un asemenea cod, iar, în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii şi a sediului acesteia);
• fapta săvârşită;
• datei comiterii faptei;
• semnătura agentului constatator;
• obiecţiunile contravenientului consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte menţiuni".

Lipsa celorlalte mențiuni atrag nulitatea procesului-verbal numai dacă se face dovada unei vătămări și se va aprecia de la caz la caz de către instanța de judecată.

3. Când se întocmește și când se comunică procesul-verbal contravențional

Foarte multă lume face confuzie între ce înseamnă aplicarea sancțiunii amenzii (prescripția răspunderii contravenționale) și comunicarea procesului-verbal (prescripția executării sancțiunii contravenționale).

Astfel, potrivit OG nr. 2/2001, aplicarea amenzii se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei; aplicarea amenzii înseamnă data întocmirii efective a procesului-verbal. Cu alte cuvinte, dacă o faptă contravențională a fost săvârșită în data de 01.01.2021, data limită pentru întocmirea procesului-verbal este de 01.07.2021.

După acest termen de 6 luni, mai curge un termen de 2 luni, termen în care trebuie să se realizeze comunicarea, înmânarea procesului-verbal (prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului). Astfel, în exemplul de mai sus cu o faptă contravențională săvârșită pe 01.01.2021, care s-a consemnat într-un proces-verbal din 01.07.2021, data limită pentru comunicarea acestuia va fi 01.09.2021.

Procesul-verbal de constatare a contravenţiei este titlu de creanţă şi înştiinţare de plată. Astfel, odată întocmit și respectate termenele indicate mai sus, el poate fi pus în executare silită în cazul în care contravenientul nu achită de bunăvoie contravaloarea amenzii.

4. Cât va fi amenda

Așa cum am precizat deja în parte introductivă, întinderea amenzii este stabilită de legile speciale. OG nr. 2/2001 nu prevede decât niște principii după care agenții constatatori ar trebui să se ghideze la momentul întocmirii procesului-verbal.

Astfel, OG nr. 2/2001 prevede că sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite. Astfel, se va ține seamă de următoarele:

• împrejurările în care a fost săvârşită fapta;
• modul şi mijloacele de săvârşire a faptei; scopul urmărit;
• urmarea produsă;
• circumstanţele personale ale contravenientului;
• celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Altfel explicat, dacă avem o faptă care a fost săvârșită, spre pildă, de către o persoană căreia nu i-au fost aplicate în trecut alte amenzi contravenționale (poate se află la prima abatere) și care și-a manifestat tot interesul pentru înlăturarea consecințelor faptei sale, agentul constatator ar trebuie să țină cont de aceste aspecte și să se orienteze spre minimul amenzii stabilit de lege sau chiar avertisment.

Disproporționalitatea amenzii aplicate față de toate elementele indicate mai sus (gradul de pericol social, circumstanțele în care a fost săvârșită etc.) poate fi un motiv de atacare a procesului-verbal în fața instanței de judecată.

III. Căi de atac

După ce am verificat în următoarea ordine (i) legalitatea întocmirii procesului-verbal și, ulterior, (ii) temeinicia amenzii contravenționale aplicate (odată verificăm dacă fapta săvârșită este aceeași cu cea definită de legea specială, precum și dacă s-a ținut sau nu cont de circumstanțele dumneavoastră personale) și observați că există motive fie de anulare, fie de diminuare sau schimbare a amenzii în avertisment, aveți termen 15 zile de la data comunicării sau înmânării procesului-verbal de a formula plângere contravențională.

Plângerea se va depune la judecătoria de la locul săvârșirii faptei (nu de la domiciliul contravenientului, nu la de la sediul instituției de care aparține agentul constatator).

Efectele plângerii constau, ca regulă generală, în suspendarea executării sancțiunii iar aici ne vom raporta atât la sancțiunea principală (amenda), cât și și sancțiunile complementare (de exemplu: confiscarea unor bunuri, închiderea unității, suspendarea activității agentului economic etc.).

Totuși, trebuie precizat că legislația specială poate să prevadă expres acele situații în care contravenientul nu poate beneficia de protecția suspendării de drept a măsurilor complementare. Cu titlu de exemplu, dispozițiile art. 35 alin. 2 din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii stabilesc că introducerea unei plângeri contravenționale nu suspenda de drept executarea măsurii de oprire a executării lucrărilor. În asemenea situații, dacă se dorește totuși suspendarea efectelor unei sancțiuni complementare, trebuie formulată separat o cerere de ordonanță președințială în temeiul Codului de procedură civilă.

O altă distincție care trebuie făcută este acea situație pe care am mai întâlnit-o în practică, și anume aceea când nu se realizează comunicarea procesului-verbal și se trece direct la executarea silită a amenzii. În această situație se va formula contestație la executarea silită, în temeiul Codului de procedură civilă, și se va invoca, printre altele, prescripția executării sancțiunii contravenționale.

IV. Concluzii

Acestea fiind spune, procesul-verbal trebuie luat și analizat prin prisma și în ordinea celor 4 motive pe care le-am indicat mai sus.

Pe scurt, mai întâi se va verifica dacă agentul constatator are sau nu competența trasată de lege ca să întocmească un proces-verbal contravențional.

Apoi se va verifica îndeplinirea condițiilor de formă (să existe toate mențiunile cu privire la identitatea contravenientului, descrierea faptei, semnătura agentului, eventualele obiecțiuni etc.), iar în cele din urmă se va verifica corespondența între fapta efectiv săvârșită de către dumneavoastră și fapta descrisă de textul de lege indicate în cuprinsul procesului-verbal, precum și dacă s-a ținut sau ar fi putut să se țină cont și de circumstanțele personale ale dumneavoastră (sau ale societății, dacă este cazul).

Autor: Avocat Cristina Filimon

Mă numesc Cristina Filimon, sunt avocat înscris în Baroul București, și te pot asista în găsirea unei soluții optime la o problemă de natură legală. Rolul meu este să ascult și să înțeleg care sunt provocările cu care te confrunți, de a-ți oferi asistența și îndrumările juridice de care ai nevoie și de a transpune ideile tale într-o formă legală. Angajamentul pe care mi l-am luat față de tine este de a oferi servicii juridice de calitate. Procesul este cât se poate de transparent, întotdeauna aloc timp cercetării, analizei, pentru a mă asigura de acuratețea informațiilor și soluțiilor pe care ți le furnizez, și timp pentru explicarea și implementarea recomandărilor.

Contacteaz-o pe Avocat Cristina Filimon aici.