În ce condiții se pot face afaceri cu criptomonede în România?
Read the English version of this article here
Criptomonedele / monedele virtuale / banii digitali (cryptocurrency / virtual currency / digital money) reprezintă o alternativă pentru banii emiși în sistem centralizat la nivel național sau, cum mai sunt denumite, monedele fiduciare / fiat money.
Întrucât au apărut în ideea descentralizării, este evidentă lipsa de reglementare, cel puțin inițială. În România, ca și în alte țări, monedele virtuale nu au încă o reglementare specifică, motivul fiind riscul implicat de tranzacțiile cu criptomonede. Majoritatea țărilor au atras atenția asupra tranzacțiilor cu monede virtuale, iar Rusia, spre exemplu, a propus pedeapsa cu închisoarea pentru cumpărarea de bitcoin cu cash.
Banca Centrală Europeană (1), urmată de Banca Națională a României (2) au descurajat utilizarea criptomonedelor din mai multe motive, precum: lipsa reglementării și a transparenței, clarității și continuității, dependența accentuată de sisteme IT și rețele, anonimatul actorilor implicați și volatilitatea crescută. Cu toate acestea, datorită creșterii popularității și a potențialelor avantaje financiare, premisele reglementării există și se fac demersuri în acest sens și în România. În plus, veniturile obținute din tranzacții crypto sunt impozabile în România și în aproape toate țările.
Atenție! Criptomonedele nu trebuie confundate cu moneda electronică.
Moneda electronică este reglementată prin Legea nr. 210/2019 privind activitatea de emitere de moneda electronică, fiind definită că „valoarea monetară stocată electronic, inclusiv magnetic, reprezentând o creanță asupra emitentului, emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării de operațiuni de plată și care este acceptată de o persoană, alta decât emitentul de monedă electronică” – în alte cuvinte, este varianta electronică a bancnotelor și monedelor, care se poate stoca pe un dispozitiv de plata electronic (e-money).
Pe de altă parte, conform Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, monedele virtuale înseamnă „o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o banca centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și poate fi transferată, stocată și tranzacționată electronic.”
Cum se pot obține venituri din crypto?
Din perspectiva de afaceri, te poți poziționa fie că freelancer și câștiga din mining sau din tranzacționare, fie poți investi și înființa o platformă de schimb de monede virtuale.
- Mining
Modalitatea de bază prin care se pot câștiga bani din monede virtuale este minarea acestora, ceea ce presupune că „minerul” va verifica tranzacțiile și le va adauga în registrul distribuit (distributed ledger/ blockchain – conceptele nu sunt sinonime, însă aici este o altă discuție mai tehnică). Practic, se oferă autenticitate tranzacției, prin asigurarea de către miner că respectiva tranzacție este unică.
Cum funcționează mai exact? Minerii, singuri sau organizați în „pool-uri” de minat „dezleagă” ecuația și generează astfel într-un wallet electronic codul care poate reprezenta 1 bitcoin sau 0.0005 bitcoin în funcție de procentul din ecuație rezolvat de către miner.
Cât de complicat este? Pe de o parte, mining presupune investiții majore în echipamente IT (calculatoarele obișnuite nu au capacitatea de a mină), care necesită un mediu special de funcționare în spații dedicate. Pe de altă parte, consumul de electricitate este foarte mare.
- Trading
Prin asemănarea cu tranzacționarea pe bursă sau cu orice altă investiție, trading-ul presupune asumarea unui risc, astfel încât este indicat să investești doar banii pe care îți permiți să îi pierzi. În prezent există mai multe platforme pe care se pot încheia tranzacții cu criptomonede, iar decizia ar trebui să fie luată în funcție de cunoștințele și experiența în domeniu.
În tranzacționare, fie că este de tip long-term sau short-term, trebuie evaluate riscurile, pentru că acestea influențează în mod direct sau indirect câștigurile. Printre cele mai importante riscuri în prezent se numără riscul legislativ, întrucât o reglementare care încurajează utilizarea crypto va crește prețul monedelor virtuale, în timp ce descurajarea de către autorități conduce la scăderea valorii.
- Înființarea unei platforme de schimb de monede virtuale
Luând în considerare motivul pentru care există reticența autorităților cu privire la monede virtuale, și anume riscurile menționate mai sus, era de așteptat să se încerce atenuarea acestor riscuri.
Primii pași în reglementarea afacerilor cu crypto s-au făcut anul acesta, odată cu intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2020 privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
Care sunt obligațiile platformelor de schimb de monede virtuale?
Conform prevederilor legale, furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și furnizorii de portofele digitale trebuie să se autorizeze și/sau înregistreze la Ministerul Finanțelor Publice, prin Comisia de autorizare a activității de schimb valutar. Suplimentar față de autorizarea prevăzută mai sus, Autoritatea pentru Digitalizarea României va emite un aviz tehnic pentru platformele de schimb de monede virtuale.
Pe de altă parte, în materia prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare, precum și furnizorii de portofele digitale devin entități raportoare, conform Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. În mod concret, platformele crypto trebuie să aplice măsurile de cunoaștere a clientelei (KYC) și să raporteze tranzacțiile suspecte către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Cum se impozitează veniturile obținute din tranzacțiile cu criptomonede?
Codul fiscal prevede impozitarea veniturilor din transferul de moneda virtuală pentru veniturile realizate începând cu anul 2019. Cota de impozitare aplicabilă este de 10% și se calculează asupra câștigului din transferul de moneda virtuală, determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției. Câștigul sub nivelul a 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiția că totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei.
Fiscul impune obligația de a depune declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate, pentru fiecare an fiscal, până la dată de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Veniturile obținute din criptomonede se încadreazădin punct de vedere fiscal încategoria „alte venituri”.
În materie fiscală, există cazuri încare instanțele judecătorești s-au pronunțat cu privire la plata impozitului pentru câștigurile din crypto. Spre exemplu, instanța a reținut că
„din punct de vedere fiscal trebuie să existe o diferență între situația încare moneda virtuală a fost cumpărată, caz în care impozitul trebuie calculat asupra venitului net reprezentat de diferența dintre prețul de vânzare și cel de cumpărare, și situația în care moneda virtuală a fost obținută prin „minare”, când venitul net obținut din această activitate ar trebui determinat (mai dificil) prin scăderea din prețul de vânzare a cheltuielilor efectuate în vederea obținerii monedei virtuale”. (Decizia nr. 1370/2019, Tribunalul Constanța)
Pe de altă parte, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a declarat că operațiunile de schimb de moneda virtuală „bitcoin” cu monede tradiționale sunt scutite de TVA (Cauza C-264/14, Hedqvist). Desigur,taxarea câștigurilor platformelor de schimb de monede virtuale presupun o altă discuție despre impozitul pe veniturile microîntreprinderilor sau impozitul pe profit.
Ce urmează?
În concluzie, afacerile cu criptomonede în România sunt fezabile din punct de vedere juridic, atât din perspectiva unui freelancer care minează sau tranzacționează, cât și pentru platformele dedicate. Cu toate acestea, cadrul legislativ din România nu este încă foarte bine conturat și se așteaptă că autorități precum Autoritatea privind Digitalizarea României să intervină cu clarificări.
(1) Banca Centrală Europeană, Virtual currency schemes – a further analysis, 2015, p. 4
(2) https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=14338