image update

Onorariul de avocat - cum se stabilește și de ce diferă de la un avocat la altul?


Onorariul de avocat continuă să fie un subiect prea puțin dezbătut, în special în mediile în care abordarea lui poate conduce către rezultate. De cele mai multe ori persoanele care sunt nevoite să apeleze la serviciile unui avocat nu au avut vreun contact cu domeniul juridic, înainte de a contacta avocatul. Cu toate că în ultimul timp s-au depus eforturi pentru o mai mare transparență a activității avocatului, aceasta este încă învăluită în mister și multe chestiuni ajung să fie lăsate fără răspuns. Din păcate.

De aceea, nu ar trebui să ne mirăm că încă auzim în jurul nostru întrebări precum „Care este onorariul avocatului pentru o succesiune? De ce avocatul X mi-a spus că îmi rezolvă problema cu mai puțini bani? Cât mă costă redactarea unui contract? De ce succesiunea în instanță mă costă mai mult/mai puțin decât cea în fața notarului? Cât câștigă un avocat din onorariul meu?” Acestea reprezintă o consecință clară a misterului din jurul onorariului de avocat.



Statutul avocatului și problematica onorariilor minimale

Deși multă lume pune semnul egal între statutul avocatului, al notarului și al executorului judecătoresc, legea spune altceva. Și de la acest „altceva” credem că ar trebui începută această discuție interminabilă despre onorariul pe care un avocat îl practică.

Potrivit legii, profesia de avocat este considerată ca fiind liberă și independentă, cu organizare și funcționare autonome.* În timp ce atât notarul public, cât și executorul judecătoresc sunt învestiți să îndeplinească un serviciu de interes public.

De aici și discuțiile, permisiunile și interdicțiile privind stabilirea unor onorarii minimale, care sunt reglementate pentru notari și executori judecătorești, nu și pentru avocați. Este important să ne reamintim că atunci când Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a încercat o asemenea practică, Consiliul Concurenței a considerat altfel. Încă există o polemică asupra abordării Consiliului Concurenței, dacă a fost sau nu una justificată.

Totuși, poziția acestora din urmă la implementarea unor onorarii minimale pentru avocați a fost că „ar reprezenta un regres în ceea ce privește modul de reglementare și de exercitare a profesiei de avocat în România”; și „nu în ultimul rând consumatorul este dezavantajat, neputând beneficia de onorarii mai mici decât cele fixate, fiind astfel obligat să plătească niveluri de preț stabilite arbitrar și care nu sunt rezultatul interacțiunii dintre cerere și ofertă”.

Așadar, deși s-a încercat o anumită transparentizare a onorariilor de către organele centrale ale profesiei, aceasta nu a fost posibilă; nu în modul în care se dorea la acel moment. Însă acest efort nu a fost pe de-a-ntregul în zadar, întrucât aceste onorarii minimale, care s-au dorit a fi obligatorii pentru avocați, au rămas în spațiul profesional ca și punct de referință.

Astfel, deși orice avocat poate stabili un onorariu sub cele propuse, cei mai mulți avocați consideră acest tabel ca un punct de plecare.



Stabilirea onorariilor avocaților - Cum putem ști la ce onorariu să ne așteptăm atunci când contactăm un avocat?

Deoarece nu suntem în măsură să oferim recomandări referitoare la valoarea exactă pe care un anumit serviciu juridic o poate avea, credem că sunt câțiva pași de urmat ce ar putea oferi o imagine de ansamblu asupra onorariilor de avocat.

  1. Așa cum am menționat mai sus, o referință utilă este tabelul cu onorarii minimale recomandate de către UNBR. Acestea ar putea fi considerate acele onorarii pe care un avocat stagiar le-ar putea solicita în timpul efectuării stagiului, pentru proprii clienții.

  2. Este important de avut în vedere că aceste onorarii au fost propuse în 2017, și sunt influențate de evoluția piețeii. Asta înseamnă că se pot modifica în timp. Onorariul pentru serviciul juridic ce urmează a fi prestat se stabilește prin contractul de asistență juridică încheiat între avocat și client.

Articolul 127 din Statutul Avocatului prevede foarte clar toate circumstanțele care se iau în considerare la stabilirea onorariului. Așadar, în primul rând, onorariile vor fi stabilite în raport cu:

  • dificultatea;
  • amploarea; sau
  • durata cazului.

În plus, la stabilirea onorariului se vor lua în considerare și următoarele elemente:

Timpul și volumul de muncă solicitată pentru îndeplinirea serviciului juridic dorit de tine;

Dacă speța implică mai multă cercetare juridică, respectiv timp pentru a găsi o abordare cât mai favorabilă, atunci costul serviciului va fi mai ridicat. Redactarea unui contract de 3 pagini necesită mai puțin efort decât redactarea unui contract de 15 pagini. În cazul unui litigiu de exemplu, durata joacă un rol important. Una e să ai un litigiu care se finalizează de la primul termen, și alta e să fii într-un litigiu care durează doi ani. Atunci când vine vorba de un conflict, volumul de muncă este mai scăzut atunci când clientul se află deja într-o poziție avantajoasă într-un conflict, în comparație cu volumul de muncă atunci când avocatul trebuie să construiască interpretări multiple pentru a putea obține un avantaj într-un proces.

Natura, noutatea și dificultatea cazului;

Așa cum spuneam mai sus, una este să fii într-o poziție avantajoasă, în care legea reglementează foarte clar situația în care te afli ori pentru care deja există o interpretare unitară la nivelul instanțelor, și alta este să te afli într-o situație în care avocatul trebuie să construiască noi argumente juridice, fără precedent și care nu au mai fost până la acel moment ridicate în fața nici unei instanțe.

Un exemplu în ceea ce privește o situație reglementată clar de lege este deschiderea unui restaurant, unde avocatul știe exact la ce legi să se ducă pentru a ști de ce autorizații ai nevoie. În timp ce construirea unui dispozitiv de inteligență artificială în domeniul sănătății reprezintă o situație în care reglementările și răspunderile legale nu sunt încă prevăzute într-o formă clară în articolele legii.

Importanța intereselor în cauză;

Acceptarea cazului tău îl împiedică pe avocat să accepte un alt caz din partea unei alte persoane, dacă poți constata această împrejurare fără investigații suplimentare;

Notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experiența, reputația și specializarea avocatului;

De aceea, uneori, pentru un onorariu mai avantajos este indicat să cauți un avocat stagiar. Diferența ar fi că acestuia, deși are foarte multe cunoștințe juridice, îi poate lua un pic mai mult timp să redacteze o cerere sau un contract. Însă este o situație de câștig pentru ambele părți. Avocatul stagiar câștigă experiență și un plus de venituri, în timp ce clientul își rezolvă problema juridică la un cost redus.

Conlucrarea cu experți sau alți specialiști, impusă de natura, obiectul, complexitatea și dificultatea cazului;

Pot fi situații în care avocatul tău trebuie să conlucreze cu experți, care au setat și ei, la rândul lor, un onorariu pentru serviciile pe care le prestează. Asta conduce către un cost final al serviciilor juridice (per total) mai ridicat.

Avantajele și rezultatele obținute pentru tine ca urmare a muncii depuse de avocat;

Este indicată punerea în balanță a situației, pentru că uneori lipsa angajării unui avocat, poate conduce la pierderi mai mari. Una este să cauți să obții o sumă de 10.000 de lei și alta este ca paguba pe care o poți suferi ca urmare a deciziei de a nu contracta un avocat să fie de 10 ori mai mare, implicit 100.000 de lei.

Situația financiară;

Constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acționeze pentru a asigura servicii legale performante.

O problemă urgentă va costa întotdeauna mai mult decât. Dacă, de exemplu, începi să lucrezi cu un avocat încă de la începutul afacerii, acesta va fi familiarizat nu doar cu afacerea ta, dar și cu modul legal de operațiune. Astfel pot fi prevenite cu ușurință acele problemele care pot apărea și ar necesita o soluționare urgentă.

Onorariile se stabilesc liber între client și avocat, acestea putând fi discutate, și agreate sau nu de către cele două părți la contractul de asistență juridică.



Exemplu de calcul al unui onorariu de avocat - caz practic

Pentru o înțelegere mai corectă a modului în care un avocat își stabilește onorariul, iată un posibil exemplu pentru dezbaterea unei succesiuni în instanță și redactarea unui contract de scriere de conținut.

Atenție: acest calcul de onorariu nu este universal valabil, ci diferă de la persoană la persoană și de la caz la caz.

Dacă ai de dezbătut o succesiune sau un divorț în instanță, scrie direct avocaților cu expertiză pe chestiuni de familie și moșteniri.

Situație 1: Trebuie dezbătută o succesiune a unui teren ce valorează 100.000 lei (20.000 euro) și o casă în valoare de 1.000.000 lei (200.000 euro), deci un total de 1.100.000 lei. Deși sunteți trei moștenitori, numai tu ai această inițiativă și te prezinți la avocat cu această problematică.

Plecând de la punctul 1 de mai sus, verificăm care sunt onorariile minime ce sunt recomandate pentru această chestiune juridice.

Hotărârea spune: „Onorariile minimale pentru activitățile care nu sunt cuprinse în prezentul tablou, se vor fixa luându-se ca bază onorariile prevăzute pentru prestații avocațiale similare.” Așadar, ne vom uita la secțiunea care vorbește despre Acțiuni și cereri evaluabile în bani. Observăm că pentru acțiuni în valoare de peste 1.000.000 de lei, onorariul care se recomandă este de 1 % din valoarea litigiului, dar nu mai puțin de 12500 lei.

1% x 1.100.000 = 11.000

Cum recomandarea este să nu se ceară un onorariu sub 12.500 de lei, trebuie considerat rezonabil ca un avocat să îți ceară cel puțin 12.500 de lei.

Dacă presupunem că la moștenirea unuia dintre părinți veți veni doar trei frați/surori, fără alte circumstanțe, avocatul s-ar putea gândi în același timp că, ție ți-ar reveni ⅓ din această valoare totală, deci 1.100.000 / 3 = 366.000 lei.

Așadar, pentru reprezentarea ta în proces ți se va putea cere un onorariu de 2% din valoarea litigiului însă nu mai puțin de 7500 lei, respectiv 2% x 366.000 = 7320 lei. Prin urmare, onorariul avocatului tău ar porni de la 7320 de lei.

Situație 2: Luăm un exemplu mai simplu, cel al unei redactări de contract.

Pentru această activitate, referința este ca onorariul prevăzut să fie de minim 120 de lei/oră. Pentru un contract de prestări servicii care implică și noțiuni de proprietate intelectuală, de protecția datelor cu caracter personal, livrabile, confidențialitate și posibile exclusivități (ex. contract pentru scrierea de conținut), redactarea unui astfel de contract poate dura chiar și până la 8 ore (uneori și mai mult, în funcție de context). Pentru calculul acestui exemplu, vom folosi o durată medie de 5 ore.

Dacă ai nevoie de un avocat care să te ajute la redactarea unui contract, contactează în mod direct specialiștii în drept, cu expertiză în domeniul contractelor înscriși pe platforma Avoteca.

Așadar, costul minim pentru redactarea unui contract ar fi de 120 x 5 = 600 de lei.

Presupunem că suntem încă în anul curent 2020, și că lucrurile nu s-au schimbat foarte mult, deci recomandările pentru onorarii rămân aceleași.


Plecând așadar de la 7320 de lei - pentru dezbaterea succesiunii în instanță și 600 de lei - pentru redactarea unui contract de scriere de conținut, vom trece prin elementele legale de stabilire a onorariului, ca să vedem dacă se impune o creștere a acestuia:

  • Reflectă acest onorariu timpul și volumul de muncă pe care avocatul trebuie să îl depună avocatul? Presupunem că da și nu mai e nevoie de adăugiri.

  • Există conflicte ori interese contrare în ceea ce îi solicit avocatului? Nu pentru situațiile presupuse.

  • Îl împiedică pe avocat reprezentarea unei alte persoane pentru că lucrează pentru mine?

Pentru cazul cu succesiunea, am putea considera că da, deoarece avocatul ar putea reprezenta pe toți moștenitorii și onorariul s-ar calcula la nivelul valorii întregi a imobilelor. Mai adăugăm aici un 5% la onorariu.

7320 + 5% x 7320 = 7.686

Pentru cazul privind redactarea contractului, atât timp cât nu este impusă vreo exclusivitate, avocatul va putea redacta contracte și pentru alți profesioniști. Asta dacă nu vrei să participe și la ceva negocieri în care să te reprezinte.

  • Notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experiența, reputația și specializarea avocatului - Cui te adresezi pentru servicul juridic?

Dacă alegi un avocat stagiar care să te reprezinte, poți să te aștepți ca onorariile să rămână la fel. Dacă alegi să lucrezi cu un avocat cu 10 - 15 ani experiență, te poți aștepta la o creștere de măcar 15-20%.

7.686 + 15% x 7.686 = 9.223 lei

600 + 15% x 600 = 690 lei

Dacă alegi să lucrezi cu un avocat care e specializat pe domeniul care te interesează, are titlu de doctor sau master în acel domeniu ori cursuri de specializare, te poți aștepta să mai fie adăugat un procent 20% cel puțin.

9.223+ 20% x 9.223 = 11.068 lei 690 + 20% x 690 = 828 lei

  • Are nevoie avocatul să conlucreze și cu alți experți? Să presupunem că nu, dar trebuie luată în considerare și situația în care ar fi nevoie și ar trebui adăugat onorariul acestora.

  • Este o problemă urgentă sau nu?

Dacă vrei ca lucrurile să fie gata „ieri”, mai poți adăuga măcar un +30% la onorariu, ajungând, așadar la:

11.068 + 30% x 11.068 = 14.388 lei 828 + 30% x 828 = 1.076 lei

Prin urmare, apelând la un avocat cu 10 ani experiență, ai putea ajunge să achiți un onorariu de 14.400 de lei (pentru obținerea unei valori de 366.000) în cazul unei moșteniri și 1.100 lei pentru un contract. Dacă apelezi la un avocat stagiar, ai putea plăti 7.600 lei pentru o succesiune și 600 lei pentru contract.



Cât câștigă un avocat din toate astea? -30% pe care îi dă pe taxe și impozite!

Respectiv:

  • 10.000 lei (avocatul cu experiență), sau 5.300 lei (avocatul stagiar) pentru succesiune (în care clientul obține imobile în valoare de 366.000);
  • 770 lei (avocatul cu experiență), sau 420 lei (avocatul stagiar), pentru un contract.

Pentru situații speciale care impun obținerea de ajutor public judiciar sau luarea cauzelor pro bono de către avocați, recomandăm lecturarea acestui articol și contactarea avocaților specializați care oferă și servicii pro-bono în diverse cauze.

*conform art. 3 Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, respectiv art. 2 din Legea 188/2000 privind executorii judecatoresti; art. 1 Legea 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat republicată.

Ana-Maria Drăgănuță Briard

Lawyer & Founder of Avoteca | Podcaster at Legal Tale Podcast

29 June 2020

Distribuie mai departe :
Avoteca. Suntem o echipă entuziasmată care lucrează înspre îmbunătățirea serviciilor juridice, prin susținerea avocaților independenți. Urmărim să schimbăm modul în care oamenii accesează, comunică și caută profesioniști din domeniul juridic, redefinind în mod eficient relațiile avocat-client. Prin platforma Avoteca, avocații își pot mări portofoliul de clienți, iar cei în căutare de servicii juridice au acces nelimitat la profesioniști specializați pe problema lor. Ai nevoie de un avocat? Ești avocat și vrei să îți crești clientela? Hai pe platforma Avoteca ca să afli mai multe: https://avoteca.com